Mda, din 1964 pana luna asta, cam atat a durat unul din ultimele lucruri care ne aduceau aminte de copilarie, care facea legatura intre generatii … deci s-a dus si asta pe [...] apa sambetei.
Tara asta este de kkt si noi o putem face mai nasoala, de ce sa renunti la un brand cunoscut de toata lumea, sa renunti la ambalajul inconfundabil in tricolor pentru niste stelute cu dungi albe-rosii ? Cel mai simplu raspuns este ca nu ne duce capul, dupa cateva reclame, zic eu reusite, pe care cu siguranta majoritatea si le reamintesc (cea cu “Partidul te vrea tuns Rockere” sau cu manelistul pe Yacht) am ajuns sa nu fim in stare sa pastram macar atat … un ambalaj. Si ne mai miram ca nu stim sa facem un brand de tara!
Ooo … da, sa ne amintim si de “minunatul” presedinte care a salutat curcubeul adus de un alt sef de stat, cel cu stelute si dungulite, va suna cunoscut?
Chiar nu inteleg nici mirajul, nici promisiunile cu taramul fagaduintei. Daca ne tot uitam la unul si la altul, ne comparam cu diverse alte popoare, cu siguranta ca nu vom progresa. Daca noi nu ne ajutam, altii sau prostia altora cu siguranta nu o va face. Poate sunt mai nationalist, insa avem locuri frumoase, sunt oameni destepti in tara asta (majoritatea cumparati de alte tari) si totusi ne prostituam pe toate fronturile pentru nimic. Cineva trebuie sa fie si tarfa regimentului, dar de ce Romanica?
Revenind la ce ne doare … cand o sa puram chilotei cu stelute si dungulite alb-rosii sau cand o sa vedem vopsita Coloana Infinitului a lui Brancusi in dungi alb-rosii cu 50 de stelute in varf ?
Eee … am fost si la concertul lui Chilian in Club A, saptamana trecuta, evident aceleasi conditii la ca la precedentul concert, insa pentru detalii site-ul clubului: www.cluba.ro.
De ce m-am dus, iar? Pentru ca sunt unul dintre acei putini oameni care asculta Chilian. Acasa, in masina la birou, nu conteaza, uneri pur si simplu simti nevoia sa asculti un cantec de dor si jale, de of si nu numai.
Pentru cei care nu au apucat sa asculte nimic cantat de Florin Chlian ar fi cele 3 albume (Iubi, Zece Porunci si Autistul,Nu-l mai goniti pe Brancusi) iar ca sa va fie mai usor poate ati ascultat melodiile: “Cantecul avocatului”, “Iubi”, “Chiar daca” sau “Zece”. (asa “Zece” parca va suna cunoscuta).
Adevarul este ca nu toti gusta vesurile, linia melodica, glumele … si la fel de bine, uneori, insusi artistul depaseste unele limite, poate datorate unor “neajunsuri” sau tzepe acumulate, insa pana la urma a fost un concert, au venit oameni avizati … s-a cantat, s-au facut glume … ma asteptam la mai multi spectatori … poate un pic mai mult respect din partea celor care au stat pana la sfarsit. Evident nu iti place, nu ai stare … pleci linistit in pace: respect!. Insa ceea ce nu-mi place este sa stai sa incerci sa faci misto de un om care incearca sa iti aduca “ceva” pe tot parcursul evenimentului: rusinica!
Deci “m-am nascut cu 3 manute … ” , vorba cantecului, si poate incercati cateva melodii … macar de curiozitate, nu strica.
A fost o data ca-n povesti
A fost in Romania,
O gasca mare de golani,
Ce-au alungat sclavia.
…
Ne-ati intrebat ce vrem aici
Dar stie toata tara,
Noi sustinem punctul 8
De la Timisoara.
Oare cati dintre noi stiu cate mineriade au fost, de cate ori a apelat guvernul de atunci la mineri ? Un punct de plecare poate fi definitia mineriadei de pe wikipedia.
“Golani” (conform clasificari facute de Ion Iliescu, presedintele tari de atunci) au protestat in Piata Universitatii 53 de zile, pana cand pe 14 iunie au fost decimati de mineri, in cadrul celei mai sangeroase mineriade. Inca odata se dovedeste ca nu conteaza ce idealuri ai, cat de inteligent esti, ci ca atunci cand vrei sa dovedesti ceva apelezi la multi oameni, cu bate si nu suficienti de inteligenti incat sa le pese de ce fac ceea ce li se cere.
De ce politia si armata nu a intervenit si au lasat minerii sa bata protestanti, sa alerge studenti pe strazi sa-i omoare in bataie, batrani, femei, orice le-a stat in cale? De ce a fost devastata Universitatea?
Delegatia de mineri, in frunte cu dl Cozma, se va deplasa spre Piata Universitatii, pe care vrem sa o reocupati dumneavoastra.
Las un reportaj concludent care trece in revista mineriada din 13-15 iunie 1990 sa va dea o idee despre aceste fapte:
Inca nu se stie exact cate victime au fost. Oficial: 746 raniti si 6 morti. Neoficial: peste 100 de morti ingropati la cimitirul Straulesti. Cert este ca mineri si-au facut “treaba”.
Va multumesc pentru tot ceea ce ati facut in aceste zile, in general pentru toata atitudinea dumneavoastra de inalta constiinta civica.
…
Vreau sa multumesc pentru spiritul organizat in care v-ati prezentat, in care ati actionat, sa multumesc conducatorilor dumneavoastra, inginerului Cozma si celorlaltor lideri sindicali care au fost in fruntea dumneavoastra, alaturi de noi, care ne-au ajutat in aceste zile.
…
Stim ca avem in dumneavoastra un sprijin de nadejde, cind va fi nevoie, vom apela!
Mai mult Miron Cozma a fost gratiat de Ion Iliescu in ultima zi de mandat prezidential, ordin semnat si de prim-ministru cu ochii inchisi (conform spuselor acestuia, erau un teanc de harti, seara tarziu si nu s-a mai uitata ce semneaza) WTF!. Mai multe informatii puteti citi in acest articol: RUSINE! Eliberindu-l pe Cozma, Iliescu si Nastase isi bat joc de Romania.
Intamplarea a facut ca eu sa ma aflu in autobuzul 226 si ma intorceam din Rahova spre Pantelimon, cand am trecut in seara zilei de 14 iunie, prin Piata Senatului, printr-un grup de mineri care au lovit autobuzul cu bate, lume speriata, emotii. Nu s-a intamplat nimic grav, insa nici placut nu a fost. Mai mult tatal meu a fost “golan”, deci si din acesta perspectiva e oarecum mai “prezent” acest subiect pentru mine.
Ceea ce nu inteleg este de ce nu ne mai pasa, de ce generatiile tinere nu au nici cea mai vaga idee despre ce s-a intamplat.
Oare istoria nostra ca popor nu ne poate invata nimic?
Eram intr-o vizita agreabila in Slobozia, judetul Ialomita, si fiind o duminica linistita, orasul nu e chiar asa de mare, deci am decis sa vedem ce mai e in zona. Cum curiozitatea inca nu m-a omorat, am parcurs cei 7 Km pana in statiunea Amara.
Nu am avut asteptari mari pentru ca am fost prevenit, insa ceea ce am observat, in poate o ora cat am stat acolo, este faptul ca totul este dezbinat, nimeni nu se ocupa de zona comuna dintre micile afaceri locale, 2-3 cladiri usor renovate … cateva persoane ratacite …
Erau vremuri cand Amara era una din cele mai vizitate statiuni balneoclimaterice din Romania, dar acestea sunt vremuri de mult apuse … o atmosfera trista, dezolanta … probabil daca era o nunta sau ceva mai mult soare era si un pic de animatie.
Din pacate nu este singura statiune de acest gen. Anul acesta am trecut pe langa Baile Herculane, nu am indraznit sa opresc … prefer sa raman cu imaginile din tabara de acum multi ani.Am facut aceasta “greseala” acum poate 11-12 ani, fiind intr-o excursie cu cortul, am revizitat Borsec si Lacul Rosu … ce gust amar … nu mai era nimic … dezolant.
Si cu siguranta sunt si alte statiuni, zone turistice, monumente istorice de care nimeni nu s-a ocupat si probabil se vor degrada continuu. Dar ce conteaza, avem destule, nu?
You are currently browsing the archives for the Fuse si se duse category.
Mda, din 1964 pana luna asta, cam atat a durat unul din ultimele lucruri care ne aduceau aminte de copilarie, care facea legatura intre generatii … deci s-a dus si asta pe [...] apa sambetei.
